Facilitarea și simplificarea procedurii de încadrare în muncă a cetățenilor de naționalitate ucraineană de către angajatorii români

I. Context

Invazia militară a Ucrainei de către Federația Rusă și amploarea afluxului masiv de persoane strămutate au avut un efect și asupra dispozițiilor legale din România. Acest lucru evidențiază încă o dată faptul că, între drept și societate există o legătură puternică, de interdependență.

În prezentul articol, ne vom apleca asupra modificărilor legislative survenite în domeniul dreptului muncii, determinate de situația geo-politică actuală – modificări care pot fi de interes pentru angajatorii care doresc să încadreze în muncă cetățeni de naționalitate ucraineană.

Modificările pe care le vom detalia în continuare au avut ca efect simplificarea procedurii de încadrare în muncă a cetățenilor de naționalitate ucraineană, prin renunțarea la obligativitatea obținerii unor anumite avize sau vize (necesare pentru alți cetățeni străini).

II. Noutățile survenite în domeniul dreptului muncii

2.1. Cadrul european

Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare. Prin intermediul Deciziei se atestă faptul că, la data de 24 februarie 2022, forțele armate ruse au lansat o invazie a Ucrainei din mai multe zone  (Federația Rusă,  Belarus și  zone ale Ucrainei care nu sunt controlate de Guvern). Astfel, până la 1 martie 2022, peste 650 000 de persoane strămutate din Ucraina au sosit în Uniune prin Polonia, Slovacia, Ungaria și România.[1]

Articolul 12 din Directiva 2001/55/CE[2] privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri, stabilește anumite reguli cu privire la protecția temporară.

Astfel, statele membre autorizează ca, pentru o perioadă care să nu depășească durata protecției temporare, aceste persoane să desfășoare activități salariate sau independente, cu respectarea normelor aplicabile profesiei alese precum și să participe la activități precum acțiunile educative pentru adulți, cursuri de formare profesională și stagii de formare practică la locul de muncă.

Persoanele care beneficiază de aceste dispoziții sunt resortisanții ucraineni rezidenți în Ucraina care au fost strămutați la 24 februarie 2022 sau ulterior.

2.2. Cadrul național

Din perspectiva dreptului intern, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 20/2022, prin care au fost introduse modificări legislative privind încadrarea în muncă a cetățenilor ucraineni.

a) Regimul de drept comun

Conform art. 36 din Codul muncii, cetățenii străini și apatrizii pot fi angajați prin contract individual de muncă, în baza autorizației de muncă sau a permisului de ședere. Mai departe, potrivit art. 40 alin. (2) din O.G. nr. 25/2014,  prin sintagmele permis de ședere și autorizație de muncă, referirea se efectuează la avizul de angajare sau avizul de detașare.

În completare, O.G. nr. 25/2014 stabilește condițiile generale și speciale pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a străinilor care nu sunt exceptați de la obținerea avizului de angajare. Astfel, acest aviz este necesar în cazul lucrătorilor permanenți, lucrătorilor stagiari, lucrătorilor sezonieri, lucrătorilor transfrontalieri, lucrătorilor înalt calificați. Pe lângă avizul de angajare, O.U.G nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România impune condiția obținerii unei vize de lungă ședere în muncă.[3]

b) Regimul special adoptat prin O.U.G nr. 20/2022

Prin derogare de la regimul de drept comun prezentat anterior, cetăţenii ucraineni intraţi legal pe teritoriul României şi care nu solicită o formă de protecţie, pot fi încadraţi în muncă fără avizul de angajare, prevăzut de O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.

Totodată, cetățenilor ucraineni li se prelungește dreptul de ședere în scop de muncă potrivit O.U.G nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajarea în muncă.

Încadrarea în muncă a cetățenilor ucraineni, care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an, în baza declarației pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condițiile de calificare profesională și experiență în activitate necesare ocupării locului de muncă pe care urmează să fie încadrați și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României. Această procedură de încadrare în muncă a fost aprobată prin Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 301 din 9 martie 2022 publicat în Monitorul Oficial nr. 240 din 10 martie 2022.

Încadrarea în muncă a cetățenilor ucraineni se realizează cu respectarea prevederilor art. 29 și art. 31 din Codul muncii, în ceea ce privește verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea, respectiv stabilirea unei perioade de probă pentru verificarea aptitudinilor, la încheierea contractului individual de muncă.

O dispoziție importantă este aceea reglementată la art. 6 alin. (6) din O.U.G nr. 20/2022, unde s-a stabilit o excepție de la posibilitatea angajării cetățenilor ucraineni care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate necesare ocupării unui loc de muncă. Astfel, s-a stabilit că în cazul cetățenilor ucraineni care doresc să acceadă ori să exercite în România, în mod independent sau ca salariat, profesii de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar și arhitect nu este suficientă declarația pe propria răspundere.

Cetățenii ucraineni intrați legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, au acces la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile de prevenire a șomajului și la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă, acordate în urma înregistrării la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, în aceleași condiții stabilite pentru cetățenii români de Legea nr. 76/2002.

III. Concluzii

Modificările legislative au fost necesare pentru a identifica o soluție prin care să se poată asigura accesul mai rapid al cetățenilor ucraineni care provin din zona de conflict armat din Ucraina, pe piața forței de muncă din România.

Acest lucru s-a impus având în vedere nevoia acestora de a-și asigura o sursă de venit din muncă și reprezintă o degrevare a bugetului de stat, deoarece, în situația în care cetățenii ucraineni nu ar avea surse proprii de venit, costul întreținerii acestora s-ar suporta din bugetul public.

În acest context, O.U.G nr. 20/2022 a introdus simplificări importante în ceea ce privește posibilitatea angajatorilor români de a încadra în muncă cetățeni de naționalitate ucraineană. Toate aceste simplificări sunt bivalente, întrucât creează avantaje atât pentru angajatori, cât și pentru potențialii salariați.

MAXIM / Asociații

Diana Fechete

18.05.2022

[1] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32022D0382&from=RO
[2] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32001L0055&from=RO
[3] Alexandru Țiclea, Codul muncii comentat și adnotat cu legislație conexă și jurisprudență relevantă, Ed. Universul Juridic, București, 2017, p. 109.