Despre invenții și brevetarea acestora

I. Brevetul de invenție – noțiune

Brevetul de invenție reprezintă înscrisul oficial eliberat de un stat prin care se oferă protecție titularului unei invenții, fie aceasta un produs sau un procedeu.

Brevetul de invenție conferă titularului un drept exclusiv de exploatare a invenției, pe toată durata de valabilitate a acestuia.

În sens practic, protecția oferită de brevet împiedică terțe persoane să fabrice, să utilizeze sau să vândă invenția care face obiectul brevetului, fără obținerea prealabilă a consimțământului titularului.

Durata brevetului de invenție este de 20 de ani - termen care curge de la data de depozit.

II. Condiții de brevetare

Conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 64/1991, trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții esențiale pentru ca o invenție să fie susceptibilă de brevetare:

• Invenția trebuie să fie nouă;
• Invenția trebuie să implice o activitate inventivă;
• Invenția trebuie să fie susceptibilă de aplicare industrială.

2.1. Noutatea invenției

Pentru ca o invenție să fie considerată nouă, aceasta trebuie să nu fie „cuprinsă în stadiul tehnicii”.

Stadiul tehnicii înglobează:

• toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală, prin folosire sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet de invenţie;
• conţinutul cererilor depuse la OSIM şi al cererilor internaţionale pentru care s-a deschis fază naţională în România sau al celor europene desemnând România;

Așadar, premergător demarării oricăror formalități pentru brevetarea unei invenții, trebuie să ne asigurăm că, în ceea ce privește produsul sau procedeul supuse acestor formalități, nu este incidentă una dintre ipotezele enumerate anterior.

2.2. Incidența unei activității inventive

Pentru ca o invenție să implice o activitate inventivă, este necesar ca, pentru o persoană de specialitate, aceasta să nu rezulte în mod evident din cunoștințele cuprinse în stadiul tehnicii (definit anterior). Cu alte cuvinte, invenția nu trebuie să reprezinte o simplă îmbinare a unor informații deja cunoscute de către persoanele de specialitate.

Prin persoană de specialitate vom înțelege „persoana considerată a avea acces la întregul stadiu al tehnicii, având aptitudini obișnuite și cunoștințe generale în domeniul tehnicii în care se pune problema tehnică rezolvată în invenție la data relevantă”.

Invenția nu va putea fi deci brevetată dacă o persoană de specialitate, astfel cum aceasta a fost descrisă anterior, ar fi putut să ajungă la invenția revendicată, utilizând cunoștințele generale ale acesteia din domeniul în care activează.

Pe cale de consecință, pentru a satisface această condiție, trebuie să ne asigurăm că invenția reprezintă un aport suplimentar și propriu al autorului.

2.3. Susceptibilitatea de aplicare industrială

O invenție este susceptibilă de aplicare industrială atunci când:

• obiectul său poate fi fabricat sau utilizat într-un domeniu industrial - inclusiv în agricultură;
• aceasta prezintă utilitate tehnică sau este în mod obiectiv realizabilă;

Deci, pentru ca o invenție să fie susceptibilă de aplicare industrială trebuie ca invenția să poată fi reprodusă cu același caracteristici și efecte de fiecare dată când este nevoie și, de asemenea, trebuie să aibă o utilitate practică într-un domeniu industrial.

Aplicabilitatea industrială nu trebuie dovedită în cadrul cererii de brevet, fiindcă aceasta este prezumată. Cu toate acestea, cu titlu de excepție, va fi necesară indicarea în mod expres a aplicării industriale atunci când nu poate fi identificată cu claritate o utilizare tehnică a invenției.

III. Formalitățile de obținere a unui brevet de invenție

Cererea de brevet trebuie redactată în limba română și trebuie să cuprindă elementele enumerate la art. 13 din Legea 64/1991, și anume:

a) Solicitarea acordării unui brevet

Pentru acest pas este necesară depunerea la OSIM a unei cereri de brevet de invenție, care constă într-un formular tipizat care poate fi accesat cu ușurință de pe platforma osim.ro, accesând link-ul „Formulare”. Acesta trebuie depus în trei exemplare.

b) Datele de identificare ale solicitantului

Cererea de brevet de invenție poate să fie formulată și depusă atât de către inventator, cât și de către o persoană împuternicită de acesta.

În cazul în care solicitantul nu este chiar inventatorul, este necesar ca cererea de brevet să conțină și indicații care să permită stabilirea identității inventatorului.

c) Descrierea invenției

Conform art. 17 din Legea 64/1991, „Invenția trebuie să fie dezvăluită în cererea de brevet suficient de clar și complet, astfel încât o persoană de specialitate în domeniu să o poată realiza.”

Astfel, o descriere sumară a invenției nu este în principiu suficientă pentru a proceda la înscrierea unei cereri de brevet la OSIM, ci este necesară o detaliere clară, care să îi permită unei persoane de specialitate în domeniu să o reproducă.

d) Indicarea unei/unor revendicări

Revendicarea este definită drept „partea de brevet care cuprinde obiectul protecției solicitate și al cărei conținut determină întinderea protecției”.

Revendicările constau în  cuvinte și expresii clare. Acestea definesc limitele protecției brevetului și permit terților să cunoască dacă încalcă drepturile inventatorului.

e) Atașarea desenelor la care se face referire în descriere sau revendicări

În ipoteza în care în cuprinsul descrierii/revendicării se fac referiri la desene necesare pentru înțelegerea soluției tehnice propuse, se va proceda la anexarea acestora. 

f) Depunerea unui rezumat

Cu cel târziu 2 luni înainte de data publicării cererii, se va depune un rezumat cu rol pur informativ din punct de vedere tehnic.

IV. Cuantumul taxelor pentru brevetarea unei invenții

Costurile aferente procedurii de obținere a unui de brevet de invenție în România sunt prevăzute în Anexa 1 din Ordonanța Guvernului nr. 41/1998.

Taxele pot varia de la aproximativ 475 de lei, până la aproximativ 3.600 lei.

Suplimentar, în vederea menținerii valabilității brevetului, ulterior celui de-al treilea an de la înregistrarea acestuia, este necesară achitarea unor taxe anuale, prevăzute în Anexa 1 din Ordonanța Guvernului nr. 41/1998.

V. Concluzii 

Conclusiv, pentru obținerea unui brevet de invenție este necesară:

• îndeplinirea celor trei condiții descrise în cadrul celei de-a doua secțiuni: (i) noutatea invenției; (ii) incidența unei activității inventive; (iii) susceptibilitatea de aplicare industrială;
• îndeplinirea în relație cu OSIM a formalităților/procedurii menționate în cadrul celei de-a treia secțiuni;
• achitarea taxelor legale individualizate în Anexa 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1998;

Neconformarea la oricare dintre condițiile antereferite, atrage respingerea cererii de brevetare de către Comisia de examinare de specialitate a OSIM.

Vom reveni cu dezvoltări asupra acestui subiect de interes, prin articole ulterioare care vor viza modalitatea de brevetare a invențiilor la nivel european și internațional.

MAXIM / Asociații

Av. Tejan Călina

24.02.2022