07.05.2020
Starea de urgență instituită şi prelungită prin Decretul Preşedintelui României a atras măsuri excepționale, inclusiv de natură economică, financiară şi fiscală.
Au fost adoptate astfel o serie de acte normative în scopul ajustării regimului financiar-fiscal la cerințele impuse de contextul social şi economic actual.
În continuare vom tratate cele mai importante reglementări, cu incidență directă în domeniul de referință:
Ordonanța nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare ( în continuare „OUG nr. 29/2020”) a intrat în vigoare la data de 21 Martie 2020.
Pentru obligațiile fiscale scadente, începând cu data de 21 Martie 2020 şi pe toată durată stării de urgență, dar și în termen de 30 de zile de la data expirarea acestei perioade, nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform Codului de procedură fiscală.
În temeiul art.VII din OUG nr.29/2020 sumele neachitate nu vor fi considerate obligații fiscale restante chiar dacă s-a împlinit scadența sau termenul pentru plata acestora. În consecință, contribuabili nu vor datora penalități sau dobânzi pentru neplata obligațiilor fiscale.
Subliniem aici faptul că această facilitate este aplicabilă doar pe durata stării de urgență și în termen de 30 de zile de la încetarea acestei perioade.
La acest moment starea de urgență a fost prelungită până la data de 16 mai 2020 prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României.
Potrivit art. VII din același act normativ, se suspendă sau nu sunt iniţiate măsuri de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare pe perioada stării de urgență și în termen de 30 de zile de la încetarea acesteia.
Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire, asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilități bănești se aplică prin efectul legii de către instituțiile de credit sau terţii popriți, fără alte formalități din partea organelor fiscale.
Altfel spus, suntem în prezența unei suspendării de drept care va opera fără intervenția suplimentară a organelor fiscale fiind aplicată ca atare direct de către instituțiile bancare.
De exemplu, chiar dacă o poprire ar fi fost deja instituit instituțiile de credit vor fi obligate să nu dea efectivitate și curs acestor măsuri pe durata stării de urgență și în termen de 30 de zile de la încetarea acesteia.
Cu titlu de excepție, măsurile de suspendare a executărilor silite nu se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală, provenite din săvârșirea de infracțiuni.
OUG nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale (în continuare „OUG nr. 48/2020”), publicată în Monitorul Oficial de dată recentă, pune în practică aceeași strategie legislativă de amânare a executării silite și plafonarea a sumelor datorate de contribuabili.
Prin intermediul OUG nr. 48/2020 au fost suspendate și măsurile de executare a creanţelor bugetare prin somație și prin valorificarea bunurilor la licitaţie, iar nu doar popririle.
Potrivit Art. XII alin. (4) măsurile de executare silită a creanțelor bugetare, prin somaţie şi prin valorificarea bunurilor la licitaţie, nu vor fi puse în aplicarea pe durata stării de urgență si în termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgență.
Aceste dispoziții au un impact important asupra practicii din domeniu întrucât organele fiscale nu vor mai putea efectua demersuri privind executarea silita a creanțelor bugetare până la expirarea unui termen de 30 de zile de la momentul încetării stării de urgență.
Legiuitorul completează astfel dispozițiile OUG nr. 29/2020, uniformizând regimul executării silite a creanțelor bugetare. Această abordare este una firească și necesară, ținând cont de faptul că termenele de decădere și prescripție (pentru demararea acțiunilor judiciare) au fost, de asemenea, suspendate, ori în situația dată, contribuabilul ar fi fost lipsit de un remediu efectiv prin care să poată pune în discuție eventualele măsuri dispuse de organele fiscale.
Este important de precizat, că și termenele de prescripție asociate dreptului organului fiscal de a stabili şi impune creanţe fiscale şi de a cere executarea silită, precum şi cel al contribuabilului/plătitorului de a cere restituirea creanţelor fiscale se suspendă sau nu încep să curgă până la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea stării de urgență.
Cele de mai sus nu sunt aplicabile pentru recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală,
În aceeași direcţie juridică, OUG nr. 48/2020 reglementează că nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi conform Codului de procedură fiscală pentru plata cu întârziere a ratelor neachitate din graficele de eşalonare.
Aşadar, obligațiile fiscale care fac obiectul unor eșalonări și amânări la plată, neachitate, nu vor produce dobânzi și penalități.
De asemenea, potrivit art. XII alin. 2, prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură fiscală, condițiile de menținere a eșalonărilor la plată acordate potrivit legii se suspendă.
Și aceste dispoziții legale vor produce efecte doar pe perioada stării de urgență și într-un termen de 30 de zile de la data încetării acestei durate.
După expirarea termenului, până la primul termen de plată organul fiscal competent, din oficiu, va proceda la refacerea graficului de eşalonare, cu respectarea perioadei de eşalonare aprobate. Noul grafic de eșalonare va fi comunicat debitorului prin decizia organului fiscal.
Dispoziţiile art. 157 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură fiscală se vor aplica în mod corespunzător şi pentru aceste obligaţiile bugetare.
Obligațiile care intră sub incidența măsurilor de suspendare, cu excepţia acelora care privesc ratele din graficele de eşalonare refăcute, se consideră îndeplinite în următoarele situaţii:
a) pentru situația în care termenele prevăzute la art. 194 alin. (1), art. 195 alin. (10) şi art. 200 alin. (2) din Codul de procedură fiscală s-au împlinit până la expirarea termenului de 30 de zile de la data instituirii stării de urgență, dacă aceste obligații se execută în următoarele 30 de zile de la încetarea acestui termen;
b) pentru celelalte situații decât cele prevăzute la lit. a), la împlinirea termenului prevăzut la art. 194 alin. (1), art. 195 alin. (10) şi art. 200 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.
De asemenea, pentru obligațiile fiscale eșalonate contribuabilii pot solicita modificarea eșalonării la plată, cu condiția ca cererea să fie depusă în termen de 30 de zile de la încetării termenului de 30 de zile instituit consecutiv încetării stării de urgență, prevederile art. 195 din Codul de procedură fiscală aplicându-se în mod corespunzător.
Potrivit art. XIV din OUG nr.48/2020, termenul pentru depunerea situațiilor financiare anuale si a celor aferente ultimului trimestru din anul 2019 termenele se prelungesc pâna la data de 31 iulie 2020 inclusiv.
Persoanele juridice române care desfăşoară activităţi în industria HoReCA și care își întrerup activitatea total sau parţial pe perioada stării de urgenţă decretată, nu datorează pe acestă durată impozit specific, în temeiul Legii nr. 170 din 7 octombrie 2016.
Condițiile de eligibilitate pe care contribuabilii trebuie să îndeplinească în mod cumulativ pentru a beneficia de scutire de la impozit sunt următoarele:
Potrivit art. IX din OUG nr. 48/2020 contribuabilii recalculează, în mod corespunzător, impozitul specific stabilit potrivit Legii nr. 170/2016, aferent anului 2020, prin împărţirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice şi înmulţirea cu numărul de zile aferent perioadei din anul calendaristic în care a desfăşurat activitatea. Perioada în care contribuabilii au desfăşurat activitatea se determină prin scăderea din numărul de 365 de zile calendaristice a numărului de zile aferent perioadei în care aceştia au întrerupt activitatea total sau parţial pe perioada stării de urgenţă decretate. Totuși, același articol prevede că impozitul specific activităților mai sus referite, se declară şi se plătește potrivit art. 8 din Legea nr. 170/2016, adică semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare. Suma de plată reprezintă o jumătate din impozitul specific anual datorat.
În temeiul art. XI alin. (1) din OUG nr. 48/2020, prin derogare de la prevederile art. 169 Codul de procedură fiscală, taxa pe valoarea adăugată solicitată la rambursare prin deconturile cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare, depuse în cadrul termenului legal de depunere, se rambursează de organul fiscal central, cu efectuarea, ulterior, a inspecţiei fiscale.
Pentru sumele astfel rambursate, inspecția fiscală ulterioară se decide în baza unei analize de risc.
Anterior intrării in vigoare a acestui text legal rambursare, prin deconturile cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, se aproba în baza unei analize de risc și cu efectuarea inspecției fiscală anterior sau ulterior aprobării rambursării.
Prevederile de mai sus nu se aplica in cazul contribuabililor mari si mijlocii in urmatoarele ipoteze:
(i) contribuabilul are înscrise în cazierul fiscal fapte care sunt sancţionate ca infracţiuni;
(ii) organul fiscal central, pe baza informaţiilor deţinute, constată că există riscul unei rambursări necuvenite;
(iii) pentru contribuabilul respectiv a fost declanşată procedura de lichidare voluntară sau a fost deschisă procedura de insolvenţă, cu excepţia celor pentru care s-a confirmat un plan de reorganizare, în condiţiile legii speciale;
(iv) contribuabilii față de care a fost deja începută inspecţia fiscală;
În ceea ce privește celelalte categorii de contribuabili prevederile antemenţionate nu se aplică în cazul în care este incidentă oricare dintre următoarele situații:
(i) contribuabilul are înscrise în cazierul fiscal fapte care sunt sancţionate ca infracţiuni;
(ii) organul fiscal central, pe baza informaţiilor deţinute, constată că există riscul unei rambursări necuvenite;
(iii) pentru contribuabilul respectiv a fost declanşată procedura de lichidare voluntară sau a fost deschisă procedura de insolvenţă, cu excepţia celor pentru care s-a confirmat un plan de reorganizare, în condiţiile legii speciale;
(iv) contribuabilii față de care a fost deja începută inspecţia fiscală;
(v) contribuabilul depune primul decont cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, după înregistrarea în scopuri de TVA;
(vi) soldul sumei negative de TVA solicitat la rambursare provine din mai mult de 12 perioade de raportare lunare, respectiv 4 perioade de raportare trimestriale.
În Monitorul Oficial cu numărul 260 din data de 30 martie 2020 a fost publicată Ordonanța de urgență nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale şi modificarea unor acte normative (în continuare „OUG nr. 33/2020”).
Rațiunile adoptării OUG nr. 33/2020 sunt următoarele: (i) reglementarea unor măsuri procedural-fiscale de susţinere a contribuabililor plătitori de impozit pe profit sau de impozit pe veniturile microîntreprinderilor; (ii) stimularea achitării obligațiilor fiscale scadente prin acordarea unor reduceri de la plata impozitelor anteprecizate sub formă de bonificaţii; (iii) amânarea achitării TVA pentru importurile efectuate în perioada pentru care s-a instituit starea de urgenţă conform Decretului nr. 195/2020 şi în următoarele 30 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgenţă cu privire la o serie de medicamente, echipamente de protecţie, alte dispozitive sau echipamente medicale şi materiale sanitare care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea şi combaterea COVID-19.
Potrivit art. 1 alin. (1) din OUG nr. 33/2020, contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată, care achită impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020 sau care realizează o plată anticipată aferentă aceluiași trimestru până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv, beneficiază de o bonificație calculată asupra impozitului pe profit datorat.
Bonificația se va acorda după cum urmează:
Bonificația va fi acordată și următorilor contribuabili:
Exemplu: Un contribuabil care exploatează un complex hotelier compus din hotel, restaurant, bar, sală polivalentă, sală de forţă/gimnastică şi, separat, într-o altă locaţie, exploatează independent, fără nicio legătură cu serviciile hoteliere, o piscină, plăteşte impozit specific pentru veniturile obţinute din exploatarea complexului hotelier şi impozit pe profit pentru profitul impozabil obţinut din exploatarea piscinei independente. Bonificația se va referi doar la impozitul pe profit aferent profitului impozabil obţinut din exploatarea piscinei independente.
Contribuabilii enumerați anterior vor determina impozitul pe profit prin scăderea din impozitul datorat a bonificației. Bonificația se va înscrie în mod distinct în declarația anuală de impozit pe profit.
Potrivit art. 1 alin. (4) din OUG nr. 33/2020, contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care achită impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020 până la data de 25 aprilie 2020 inclusiv, beneficiază de o bonificaţie de 10% calculată asupra impozitului datorat pentru trimestrul respectiv.
O observație importantă este aceea că, în cazul bonificației acordate în materia impozitului pe venitul microîntreprinderilor, OUG nr. 33/2020 stipulează că aceasta se calculează „asupra impozitului datorat pentru trimestrul respectiv”, în timp ce, în cazul bonificației acordate în materia impozitului pe profit, OUG nr. 33/2020 stipulează că aceasta se calculează „asupra impozitului datorat”.
Chiar dacă legiuitorul face o distincție implicită între cele două reglementări, considerăm că distincția nu va fi susceptibilă a produce diferențe cu privire la tratamentul juridic aplicabil bonificațiilor, întrucât atât impozitul pe profit, cât și impozitul pe venitul microîntreprinderilor sunt datorate trimestrial de către contribuabil – în acest sens fiind dispozițiile art. 41 alin. (1) Cod fiscal și art. 56 alin. 1 Cod fiscal. Ca atare, sintagmele „impozitul datorat pentru trimestrul respectiv” și „impozitul datorat” sunt, de fapt, sinonime.
Cu toate acestea, este posibil să existe o intervenție legislativă ulterioară a Guvernului României, manifestată în emiterea unei noi Ordonanțe de urgență, care să modifice sau să clarifice aspectul dezbătut anterior.
Nu în ultimul rând, este important de menționat că determinarea impozitul pe venitul microîntreprinderilor se va realiza prin scăderea din impozitul datorat a bonificaţiei.
Potrivit art. 2 alin. (1) din OUG nr. 33/2020, TVA aferentă importului de bunuri nu se achită efectiv la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care importă, în perioada pentru care s-a instituit starea de urgenţă şi în următoarele 30 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgenţă, medicamente, echipamente de protecţie, alte dispozitive sau echipamente medicale şi materiale sanitare, care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea şi combaterea COVID-19.
Prevederile se aplică și în cazul persoanele impozabile, importatori de alcool etilic complet denaturat utilizat pentru producerea de dezinfectanți, care deţin autorizaţie de utilizator finali, valabilă la momentul importului.
Organele vamale nu solicită plata taxei pe valoarea adăugată pentru aceste importuri.
Taxa aferentă importurilor anteprecizate se evidenţiază de către importatori în decontul de taxă prevăzut la art. 323 Cod fiscal - atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă, în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 297-301 Cod fiscal.
În Anexa la OUG nr. 33/2020, modificată prin OUG nr. 48/2020, sunt enumerate toate bunurile care cad sub incidența dispozițiilor antecitate.
Potrivit art. 3 din OUG nr. 33/2020, „Prin certificatul pentru situaţii de urgenţă, emis potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri, se constată, în baza declaraţiilor pe propria răspundere, diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25% în luna martie 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie şi februarie 2020 sau întreruperea parţială sau totală a activităţii ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente pe perioada stării de urgenţă decretate”.
Legiuitorul nu coroborează această prevedere cu celelalte prevederi ale OUG nr. 33/2020, astfel încât sunt posibile 2 (două) ipoteze:
art. 3 din OUG nr. 33/2020 reprezintă o reglementare autonomă, fără nicio legătură cu celelalte dispoziții din cuprinsul aceluiași act normativ;
art. 3 din OUG nr. 33/2020 sugerează că, în vederea beneficierii de facilitățile privitoare la impozitul pe profit/impozitul pe venitul microîntreprinderilor/taxa pe valoare adaugată, este necesară obținerea prealabilă a certificatului pentru situații de urgență;
În mod cert, legiuitorul se va apleca asupra acestui text de lege într-o intervenție legislativă ulterioară, întrucât, în forma actuală, acesta nu este, la acest moment, într-o formă clară ori previzibilă.
***
Cluj- Napoca, 7 Mai 2020
MAXIM / ASOCIAȚII
[1]
Persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - "Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare", 5520 - "Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată", 5530 - "Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere", 5590 - "Alte servicii de cazare", 5610 - "Restaurante", 5621 - "Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte servicii de alimentaţie n.c.a.", 5630 - "Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor".
Folosim tehnologii precum cookie-urile de pe website-ul nostru pentru a personaliza reclamele pentru tine. În felul ăsta, tu vezi reclame mai relevante. Prin acceptarea cookie-urilor, ne ajuți să folosim aceste tehnologii în continuare pe site.
Îți mulțumim pentru acest accept și îți reamintim că îți poți schimba oricând opțiunea printr-o simplă revenire pe site!